Sinapsa III/2008

A apărut numărul III al revistei de cultură Sinapsa.

Volumul începe cu un articol al Părintelui Stăniloae: „Se deslăveşte iarăşi slava Ortodoxiei”, apărut în Telegraful Român, în anul 1933, introducându-ne în atmosfera efervescentă a perioadei constituirii Forumului Ortodox Român. „Coloratura sufletului românesc, vraja divină a ortodoxiei româneşti, încă nu e (…) precipitată în concepte şi închegată în sistem. Dar o intuim cei ce o trăim şi am trăit-o la vatra părinţilor din sat, şi cei mai buni dintre noi o cântă în imaginile poezie”, remarcă Părintele Dumitru.

„Nu vreau să respir ideologii”, ne spune Dan Puric în articolul cu acelaşi nume. „Faptul că societatea occidentală a pus o metodă, ăsta e un lucru foarte bun. Faptul că această metodă se exacerbează este foarte rău”, observă el, amintind că poporul român „are vocaţia echilibrului”.

Părintele Răzvan Ionescu de la Paris ne vorbeşte în continuare despre „Paradigma ecumenică a Ortodoxiei: Cincizecimea”.

Urmează un dialog cu Părintele Neofit Linte consemnat de Florin Caragiu la Schitul „Piatra Scrisă” în ianuarie 2003, în care sunt oferite „repere de mistică iconică”, spre o înţelegere antropologică conectată la tradiţie şi valorificând conexiuni semnificative cu abordări filosofice şi ştiinţifice recente.

Despre "O Românie personalist-conservatoare" ne vorbeşte Ovidiu Hurduzeu. "Trăiesc confortabil, deci exist!", "Intelectualul confortabil", "Filistinismul competenţei", "De la omul de cultură la intelectualul de elită", "Actorul sau întoarcerea la viaţă", sunt titlurile subcapitolelor.

În continuare, „Copacul pâinii”, o poezie de Lidia Stăniloae.

„Evoluţionism. Creaţionism ştiinţific. Antievoluţionism” e titlul următorului articol, semnat de biologii Oana şi Alexandru Iftime.

Marie-Jeanne Bădescu, de la Galleria 28 ne oferă în „De vorbă cu Constantin Flondor” o interesantă privire în intimitatea unui dialog despre avangardă, despre „spaţiul mirării şi al bucuriei”, „despre transparenţă”, „curba lui Gauss”...

Filosoful Alexandru Valentin Crăciun semnează o recenzie la volumul „Antropologia iconică”, al lui Florin Caragiu (Sophia, 2008). Autorul prezintă reperele iconice ale lucrării amintite în şase registre: ontologic, anthropologic, gnoseologic, ecleziologiciconologic şi istoric-eshatologic.

Avem prilejul în cele ce urmează să descoperim „Europa văzută de peste Ocean”, un articol de George Weigel tradus de Gheorghe Fedorovici.

Menţionăm în continuare: „Ritualul şi Ceremonia”, o prezentare de filosoful Gheorghe Ceauşu (Profesor, UNATC Bucureşti) şi „Cerşetorul ca marginal al centrului”, de Ciprian Voicilă (filosof, Muzeul Ţăranului Român).

Renumitul gânditor Herman T. Engelhardt Jr. ne vorbeşte despre „Eşecul ecumenismului: ce înseamnă să iei în serios diferenţele teologice”, un studiu în 4 capitole: „Teologia apuseană contemporană şi teologia Bisericii din primul mileniu: bioetică şi confruntări culturale ale secolului XXI”, Teologie, filosofie şi modernitate: ruptura între creştinismul tradiţional şi cele post-tradiţionale”, „Logosul şi bioetica: Dumnezeul transcendent vs. Raţionalitatea filosofică”, „Recapitulare şi concluzii: conexiunea între teologie, bioetică şi relaţia înţeleasă corect dintre păcat, boală şi moarte”. (traducerea acestui text a fost efectuată din limba germană de Florin Caragiu şi Monica Lassaren)

Florin Caragiu şi Mihai Caragiu (Ohio Northern University) ne vorbesc despre “problema medierii în raposrtul creat-necreat” şi „insuficienţa medierii prin scheme onteligibile”. Suntem introduşi în câmpul foarte dezbătut în actualitate al teoriilor de unificare din fizica contemporană. Autorii articolului se apleacă în special asupra contribuţiilor lui Michal Heller, laureatul Premiului Templeton pe 2008 (modele de geometrie necomutativă în cosmologie), subliniind anumite implicaţii teologice. Este de asemeni menţionat demersul recuperator al lui Alexei Nesteruk relativ la ideile lui Hawking, înţelegere pe care autorii articolului o extind şi la ideile lui Heller. În final sunt confruntate „logica structurilor şi mistica chipurilor”.

Urmează „Don Quijote”, o poezie de Lidia Stăniloae.

În continuare citim amănunte interesante despre „Intelectualul penal”, în fapt Cuvântul introductiv al Dorei Mezdrea la lucrarea „Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii, Vol. I: Nae Ionescu”.

Părintele Dan Popovici semnează „Mâna lui Dumnezeu”, un minitratat despre lăsarea sau încredinţarea de sine în voia lui Dumnezeu.

Detalii interesante cu privire la aspecte ale constituţiei naţionale şi europene ne oferă Mădălina Nică.

Urmează a doua parte din studiul asupra Jurnalului inedit al lui Beethoven întreprins de Carmen Caragiu-Lasswell, cu bogate extrase traduse în premieră din cugetările marelui muzician german. Eseul este deyvoltat pe marginea ]nsemn[rilor spirituale ale lui Beethoven. Textele citate au fost preluate prin mijlocirea lui Manolo Laswell şi traduse de Camen Caragiu Laswell din: "Beethoven. Schriften zur Aesthetik und Theologie. Einleitende Betrachtungen uber eine kunstliche Ergrundung der Weltgesetze. zu der Konsequenzen einer Christlichen Eschatologie", Verlag E. Skinner in Gesamtausgabe 27, 1998.

Masterandul în ştiinţe juridice Marius Dumitru ne vorbeşte despre „Ordine/Ordini. Vechi/Noi”: „Ordine juridică. Ordini juridice”, „Ordinea corpului. Ordinea reprezentării. Ordinea trupului”, „Ordinea Cosmopolită”.

În final reproducem integral materialul: „Moş-Pustnicul din Carpaţi. Foaie de practică isihastă”, nr. 1, Iulie 1998, Colecţia Isihasm, semnat de Părintele Ghelasie Gheorghe de la Sfânta Mânăstire Frăsinei. Între temele abordate: „Moşul, rememorarea originilor”, „Chipul de icoană”, Practica Isihastă. Chipul iconic de fiu”, „Specificul iconic carpatin”, „Glasurile tainice cosmice”, „Origini”, „Avva şi ucenicul”, „Medicină isihastă”.

Pe ultima pagină reproducem un desen-autoportret al lui Mihai Sârbulescu.

Revista are 230 pagini şi este editată de Editura Platytera din Bucureşti.