sâmbătă, 30 iunie 2012

APARIŢIE EDITORIALĂ: Revista SINAPSA, nr, X/ 2012


Pr. Prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, „Vechimea şi spiritualitatea termenilor creştini români în solidaritate cu ale limbii române în general”, pp. 5-24.



Dumitru Horia IONESCU, „Sufletul curat sau frumuseţea”, pp. 25-28.


Pr. Prof. Jean NEDELEA, „(Auto)Portretul Părintelui Ghelasie în dialogurile sale”, pp. 29-32.


Pr. Prof. dr. Sorin COSMA, „Suicidul şi atitudinea Bisericii faţă de el”, pp. 33-46.


Florin CARAGIU, „Poezie şi Suflet”, pp. 47-52.


Lidia STĂNILOAE, „Viaţa în diaspora”, pp. 53-55.


Arhim. HRISTOFOR Bucur, „Vindecarea omului – repere mistice autohtone”, pp. 57-58.


Prof. dr. Alexei NESTERUK, „Ce este universul? Identitatea sa apofatică şi limitatori ai explicabilităţii” (trad. din lb. engleză de Florin CARAGIU), pp. 59-94.


Pr. Ioan PETRAŞ, „Lăcrimar” (poeme), pp. 95-97.


Prof. dr. Doina MIHĂILESCU, „Asistele sau metamorfoza luminii necreate”, pp. 99-104.


Pr. NEOFIT, „În căutarea Gestului”, pp. 105-115.


Pr. Prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, „O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu” (VI), pp. 117-123.


Prof. dr. Gheorghe MIHAI, „Gânduri de pelerin la muntele Athos”, pp. 125-129.


Dr. Carmen CARAGIU-LASSWELL, dr. Vasile SIHLEANU, „Beethoven. Jurnal filosofic” (IX), pp. 131-136.


Pr. Dan POPOVICI, „Ritual şi gest de închinare în opera părintelui Ghelasie Gheorghe”, pp. 137-145.


Florin CARAGIU, Prof. dr. Mihai CARAGIU; „Timp şi Eternitate”, pp. 147-150.


Drd. Filip PETCU, „Icoana georgiană – necesitatea unui anonimat în revelare”, pp. 151-153.


Prof. dr. Gheorghe MIHAI, „Reflecţii la o carte” (monah MOISE, „Să nu ne răzbunaţi!”), 155-156.


Marius Dumitru LINTE, „Nicolae Steinhardt despre întoarcerea tradiţiei juridice şi a dreptului clasic”, pp. 157-182.


Pr. NEOFIT, „Ce bine că e!” (semnal editorial: Pr. Ioan BIZĂU: „Experienţa liturgică a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa lumii”), pp. 183-184.


Florin CARAGIU, „Scrisori de la Schit” (poeme), pp. 185-188.


Ieromonah GHELASIE Gheorghe, „Moş-Pustnicul din Carpaţi”, pp. 189-203.


Cuprins, pp. 205-206.


Reproducere după icoane georgiene, sec. 9-16, pp. 207.


luni, 14 noiembrie 2011

APARIŢIE EDITORIALĂ: Revista „Sinapsa”, nr. IX/2011

A intrat sub tipar revista „Sinapsa”, nr. IX/ 2011. Ea va fi lansată la Târgul de carte „Gaudamus”, în Bucureşti, şi în cadrul Celui de-al Treilea Colocviu Naţional dedicat părintelui Ghelasie Gheorghe, ce va avea loc în data de 24 Noiembrie, începând cu orele 11, la Universitatea „Transilvania” din Braşov, Aula Magna.






Cuprins:

Pr. Prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, Chipul Lui Dumnezeu şi responsabilitatea lui în lume, p. 5;
Dumitru Horia IONESCU, Darul dumnezeiesc al libertăţii, p. 17;
Prof. univ. dr. Alexei NESTERUK, Originea ne-originară a universului şi evenimentul naşterii: paralele fenomenologice şi teologice (traducere din limba engleză de Florin CARAGIU), p. 21;
Monica ROHAN, Adieri, p. 51;
Lect. dr. Daniel LEMENI, Avva Antonie şi formarea maestrului harismatic, p. 53;
Dr. filosofie Paul GORBAN, Geometria sacrului în lirica viereană, p. 61;
Imnograf Silviu MARIN, Rugăciunea liturgică-gestică sau Rugăciunea iconică, p. 71;
Florin CARAGIU, Determinism, indeterminism şi liber arbitru. Dimensiunea teleologică a practicii, p. 73;
Lidia STĂNILOAE, Ce spun poveştile, p. 81;
Drd. Claudia ŢÎŢU, Identităţi în spatele măştilor: Middlesex de Jeffrey Eugenides, p. 83;
Pr. Prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu (V), p. 89;
Prof. George MINDIRIGIU, Aproape-omul: între semizeu şi semimaimuţă – O istorie subiectivă, p. 95;
Prof. univ. dr. Gheorghe CEAUŞU, Valorile in absentia, p. 101;
Prof. Florin CARAGIU, Prof. univ. dr. Mihai CARAGIU, Despre Taina Filiaţiei, p. 113;
Pr. Dan POPOVICI, Arta Fugii, p. 117;
Prof. univ. dr. Gheorghe MIHAI, Obiectivul „Marcu” văzut de G. M., p. 135;
Dr. estetică Carmen CARAGIU LASSWELL, Beethoven. Jurnal filosofic (VIII), p. 141;
Pr. NEOFIT, Discursul religios despre starea vremii, p. 145;
Diana MILOŞ, Păşiri/regăsite întâlniri la Spoleto, p. 161;
Nicolae VIZINTEANU, Isihasmul – energiile necreate şi specificul iconicului carpatin, p. 165;
Marius Dumitru LINTE, J. W. Montgomery: o perspectivă luterană asupra drepturilor omului şi demnităţii, p. 169;
Ieromonah GHELASIE Gheorghe, MOŞ-PUSTNICUL din CARPAŢI, p. 191.

Reproducere desen: Călugăriţă, de Lector dr. Mihai Sârbulescu.

duminică, 3 iulie 2011

Revista "Sinapsa", Nr. VIII/2011 - Cuprins




A apărut numărul al VIII-lea al revistei „Sinapsa”, ce reuneşte texte la confluenţa dintre teologie, filosofie, ştiinţă şi artă.













Cuprins

D. STĂNILOAE, Universalitatea şi etnicitatea Bisericii în concepţia ortodoxă, p. 5;
Dumitru Horia IONESCU, Restaurare şi mântuire, p. 13;
Alexei V. NESTERUK, Angajamentul teologic în Cosmologia Modernă şi Demarcarea între Ştiinţele Naturale şi cele Umane în Cunoaşterea Universului (trad. din lb. engleză de Florin Caragiu), p. 17;
Elena DULGHERU, Pentru trecerea zării, p. 47; Lumina zării, p. 48;
Virgil CIOMOŞ, Scurte note la apofatismul creştin, p. 49;
Christian NEACŞU, Părintele GHELASIE – cum l-am cunoscut, p. 55;
Lidia STĂNILOAE, În preajma sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, p. 61;
Florin CARAGIU, Mihai CARAGIU, Matematică şi poezie – confluenţe, p. 65;
Cristina-Maria FLORESCU, Ordinea Trupului şi/în Sfera Juridică – lectura unui jurist, p. 77;
Arhimandrit HRISTOFOR Bucur, Chipul Maicii Domnului în scrierile părintelui Ghelasie, p. 81;
Gheorghe MIHAI, Obiectivul „Marcu” văzut de G. M. (II), p. 87;
Dumitru STĂNILOAE, O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu (4), p. 101;
Luigi BAMBULEA, Apofatismul ultim, p. 107;
Gheorghe CEAUŞU, Scurt excurs despre model (Interviu consemnat de Ştefan Ruxanda), p. 113;
Florin CARAGIU, Incursiune în gândirea patristică. Sfântul Grigorie de Nyssa (III), p. 123;
Silviu MARIN, Despre Proscomidie la Părintele Ghelasie, p. 141;
NEOFIT, Reflexii asupra personalizării şi specificităţii unor curente spirituale în ortodoxie (II), p. 147;
Doina Mihăilescu/ Nuferii Încercărilor, p. 169;
Carmen CARAGIU-LASSWELL, Beethoven. Jurnal filosofic (VII), p. 171;
Dan POPOVICI, Crizantema şi foarfecele, p. 177;
Marius Dumitru LINTE, Noţiuni filozofice şi teologice ale demnităţii în lucrarea de consacrare juridică, după M. Mbala, p. 195;
Ieromonah GHELASIE Gheorghe, MOŞ-PUSTNICUL din CARPAŢI, p. 217.

joi, 10 martie 2011

Sinapsa VII/2011

















A apărut numărul al VII-lea al revistei de cultură şi spiritualitate „Sinapsa”.

Cuprins:

Dumitru STĂNILOAE, Natura sinodicităţii, p. 5;
Dumitru Horia IONESCU, La început..., p. 13;
Alexei V. NESTERUK, Transcendenţa: de la Patristica Creştină la Cosmologia Postmodernă (trad. din limba engleză de Florin Caragiu), p. 17;
Marie-Jeanne JUTEA BĂDESCU, Dintr-o colecţie, despre Îngeri, Maica Preacurată, Prunc, Heruvimi, Serafimi şi Ioan Botezătorul, p. 29;
Florin CARAGIU, Incursiuni în gândirea patristică. Sfântul Grigorie de Nyssa (2), p. 31;
Ovidiu HURDUZEU, Pledoarie pentru naţionalismul verde, p. 55
Lidia STĂNILOAE, În căutarea sfinţeniei autentice: Părintele Dometie de la Râmeţi, p. 61;
Gheorghe MIHAI, Obiectivul „Marcu” văzut de G. M., p. 65;
Daniel LEMENI, Părinte Duhovnicesc vs. Maestru Spiritual în antichitatea târzie, p. 77;
Claudia ŢÂŢU, Sub semnul incestului: Middlesex de Jeffrey Eugenides, p. 97;
Dumitru STĂNILOAE, O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu (3), p. 103;
H. Tristram ENGELHARDT Jr., Scandalul Martiriului: A muri în şi pentru Dreapta Cinstire şi Dreapta Credinţă (trad. din limba engleză de Florin Caragiu), p. 113;
Florin CARAGIU, Mihai CARAGIU, Fenomenologie şi iconicitate, p. 127;
Corinna DELKESKAMP-HAYES, Martiriul. Provocarea Confruntării cu Păcatul (trad. din limba engleză de Florin Caragiu), p. 137;
Dumitru CARAGIU, Viaţa mea zbuciumată şi adevărată (III), p. 157;
NEOFIT, Reflexii asupra personalizării şi specificităţii unor curente spirituale în Ortodoxie, p. 165;
Carmen CARAGIU-LASSWELL, Beethoven. Jurnal filosofic (VI), p. 189;
Dan POPOVICI, Surâsul Veşniciei, p. 193;
LINTE Marius Dumitru, Fundamente diverse ale demnităţii emergente în drept, p. 223;
GHELASIE Gheorghe, MOŞ-PUSTNICUL din CARPAŢI, p. 245.
Dan PALADE, Toacă, desen peniţă în tuş/lemn grunduit, 110x18cm, tehnică mixtă, p. 263.

Sigle ornamentale – reproducere după lucrări de Silviu ORAVITZAN.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Sinapsa VI/2010














A apărut de sub tipar revista „Sinapsa”, nr. VI/2010.

Cuprins:

Pr. Dumitru Stăniloae, Temeiurile teologice ale ierarhiei şi ale sinodalităţii ei
Dumitru Horia Ionescu, Lumina firavă a toamnei adevărate
Mihai Sârbulescu, Prolog şi Pictura de Icoane (Fragment din lucrarea DOSAR PROLOG, în curs de apariţie)
Alexei Nesteruk, Angajamentul Teologic în Cosmologia Modernă (trad. din lb. engleză de Florin Caragiu)
Pr. Dumitru Stăniloae, O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu (II)
Florin Caragiu, Mihai Caragiu, Cu faţa spre Dumnezeu. Isihasmul în actualitate
Răzvan Codrescu, Părintelui Arsenie (Zian) Boca, la Centenar
Gelu Almăşan, Iconar al Misticii Carpatine: Părintele Ghelasie Gheorghe
Dumitru Caragiu (1904-1983), Viaţa mea zbuciumată şi adevărată (II)
Ana Petrache, Realitatea transdisciplinară
Florin Caragiu, Incursiuni în Gândirea Patristică: Sfântul Grigorie de Nyssa
Alexandru Valentin Crăciun, Părintele Arsenie Boca şi locul său în spiritualitatea românească. O smerită reconsiderare
Ovidiu Hurduzeu, Soluţia ortodoxă la criză: restaurarea oikonomiei
Neofit, Părintele Stăniloae/Viziunea Filocaliei Româneşti
Dora Mezdrea, Sistemul de filozofie al lui Vasile Băncilă în lumina cercetării arhivei sale
Carmen Caragiu-Lasswell, Beethoven. Jurnal filosofic (V)
Dan Popovici, Mistreţul cu colţi de argint, în ochi teologic
Monah Daniel Cornea, Ostrov, Matrix, El angel exterminador
Marius Dumitru, Despre demnitate, nu doar în drept
Eugen Serea, Pierdut...
Ierom. Ghelasie Gheorghe, MOŞ-PUSTNICUL din CARPAŢI

joi, 15 aprilie 2010

Sinapsa V/2010














A apărut numărul V al revistei „Sinapsa”.
Sumar:
- Pr. Dumitru Stăniloae, „Dinamica creaţiei în Biserică”;
- Dan Puric, „Noapte bună, copii!”;
- Alexei Nesteruk, „Transcendenţă-în-Imanenţă în Teologie şi Cosmologie: o Turnură fenomenologică în Dezbatere” (trad. de Florin Caragiu);
- Sorin Dumitrescu, „Noi şi icoana”;
- Gheorghe Mihai, „Exerciţii etimologice privind dreapta credinţă”;
- Florin Caragiu, „Cea mai frumoasă spărtură” (poem);
- Mircea Platon, „Dan Botta: vocaţia libertăţii cu Dumnezeu”;
- Florin Caragiu şi Mihai Caragiu, „Filosofia Actului: Cultură şi Viaţă”;
- Ovidiu Hurduzeu, „A Treia Forţă şi noua economie civică”;
- Pr. Dumitru Stăniloae, „O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu (I)”;
- Alexandru Valentin Crăciun, „Opera Părintelui Ghelasie de la Frăsinei: condiţii pentru o receptare academică”;
- Dumitru Caragiu, „Viaţa mea zbuciumată şi adevărată” (fragmente);
- Pr. Neofit Linte, „Reflecţii asupra iconicităţii”;
- Konstantinos P. Kavafis, „Lumânări” (trad. de Florin Caragiu);
- Dora Mezdrea, „Filosoful în exil”;
- Elena Dulgheru, „Începutul Misterului celui Mare”;
- Pr. Dan Popovici, „Celebritate şi anonimat”;
- Carmen Lasswell, „Beethoven. Jurnal filosofic (IV)”;
- Marius Dumitru, „M. Villey şi dreptatea biblică. Despre dreptate în Sfânta Tradiţie”;
- Pr. Ghelasie Gheorghe, „Moş-Pustnicul din Carpaţi” (reprod: Foaie de Practică Isihastă, nr. 3, august 1995, Colecţia Isihasm).

Ilustraţii în interior din volumul „Noi şi icoana / 31+1 iconologii pentru învăţarea icoanei”, de Sorin Dumitrescu (ed. Anastasia, 2010).
Sigle ornamentale – reproducere după lucrări de Silviu Oravitzan.


În Bucureşti, revista se poate procura, de pildă, de la librăriile Sophia, Humanitas şi Mihai Eminescu.

Articolele cuprinse în numerele I-IV ale Revistei Sinapsa pot fi accesate aici.

vineri, 20 noiembrie 2009

Sinapsa IV/2009

A apărut numărul al IV-lea al revistei „Sinapsa.

Părintele Dumitru Stăniloae semnează, în primele pagini ale revistei, articolul cu titlul „Liturghia comunităţii şi jertfa interioară în viziunea filocalică”. Renumitul teolog român arată că „împărtăşirea de trupul şi sângele Domnului e împărtăşirea de realitatea eshatologică, nu numai întrucât e împărtăşirea de trupul care a depăşit corupţia şi moartea, de trupul de dincolo de moarte, ci şi întrucât în împărtăşirea acoperită şi nedeplină de aici, ni se dă asigurarea împărtăşirii descoperite şi depline din viaţa viitoare. Împărtăşindu-ne aici de trupul Domnului, trăim în trupul Lui primit forţa atragerii noastre spre împărtăşirea deplină si descoperită cu El în viaţa viitoare. În împărtăşirea euharistică trăim dinamica eshatologică a Euharistiei, trăim atracţia spre culmea împărtăşirii depline, exercitată din ea asupra noastră. Iar aceasta e nu numai atracţia spre împărtăşirea totală şi descoperită de trupul lui Hristos, ci şi spre desăvârşirea noastră duhovnicească şi spre viaţa în trupul înviat si incoruptibil. Căci Euharistia ne dă puterea să sporim în desăvârşire, să sporim nu numai datorită faptului că ne-am împărtăşit de trupul atotcurat al Domnului, ci şi pentru a ne face apţi, sau pentru a ne deschide unei împărtăşiri depline şi descoperite a Lui”.

În continuare, în articolul „Infarctul sufletesc”, Dan Puric povesteşte cu sensibilitate creştină despre o „anatomie a inimii triste la român”, despre „necazul fiinţial” generat de „depunerile de tristeţi” care au îngustat „aorta ce transportă sânge sufletesc la inimă”. El contrapune, în această parabolă, inimii-pompă artificiale a chirurgiei ideologice Inima din Cer, Atotiubitoare, prin al cărei har inima omului revine tainic la viaţă şi fiecare pas „devine o inimă”.

Cunoscutul cercetător în ştiinţă şi teologie de la Universitatea din Portsmouth, Alexei V. Nesteruk, autor al volumelor „Light from the East: Theology, Science and the Eastern Orthodox Tradition” (Fortress Press, 2003) şi „The Universe as Communion: Towards a Neo-Patristic Synthesis of Theology and Science” (London, T&T Clark, 2008), semnează articolul: „Spre un angajament teologic ortodox-răsăritean radical în dezbaterea modernă ştiinţă-religie” (trad. din lb. engl. Florin Caragiu). Pentru Nesteruk, „restabilirea personalismului pierdut în dialogul dintre teologie şi ştiinţă constituie numai o condiţie necesară ca acest dialog să fie îndreptăţit. Cum prezenţa persoanelor în spatele cunoaşterii ştiinţifice nu exclude posibilitatea întrebuinţării sale greşite, teologia intră în legătură cu ştiinţa la un nivel diferit, etic, aducând cunoaşterea sub călăuzirea înţelepciunii sădite în condiţia umană, însă împlinite în comunităţile euharistice. Dimensiunea eclezială a dialogului primeşte astfel specificarea sa suplimentară ca articulare a unei intentionalităţi liturghisitoare în cercetarea ştiinţifică, intenţionalitate care reaşază umanitatea în centrul acestui dialog”.

Urmează un eseu al lui Dumitru Horia Ionescu: „Uitând că am învăţat să uităm”, vorbind despre problema darului spiritualităţii creştine româneşti în Europa, în contextul atât de bulversant şi paradoxal de astăzi.

„Carl Gustav Jung. Psihologie şi Religie. Arhetipuri. O perspectivă creştin-ortodoxă” este titlul studiului semnat de Florin Caragiu şi Mihai Caragiu. Subcapitole: „Introducere”, „Analiza psihologică şi valoarea sufletului”, „Apriorismul schemelor arhetipale. Platonism. Kantianism. Iconicitate”, „Mijlocit şi Nemijlocit”, „Evoluţionismul concepţiei jungiene şi perspectiva creştină”, „Inconştientul şi evoluţia omului: de la animalitate sau din starea de cădere?”, , „Problema medierii şi antagonismului. Raţional şi iraţional”, „Simbol natural şi formă dogmatică”, „Energetismul concepţiei jungiene. Perspectiva antagonistă vs. perspectiva iconică”, „Alteritate şi libertate. Principiul cuaternităţii”, „Inconştient şi conştient. Personal şi colectiv. Personal şi impersonal. Identitate şi devenire”, „Problema remitologizării. Religia interioară şi Taina euharistică”, „Natural şi Supranatural. Atitudinea naturală şi condiţia iconică. Despre filiaţia creaţiei, revelaţie şi Biserică”, „Confesiune şi Dogmă. Valoarea Tainelor”, „Axiologie şi praxiologie. Etică şi estetică”, „Atitudinea teologică şi reducţia transcendentală, la Alexei Nesteruk”.

Gheorghe Ceauşu ne vorbeşte în continuare despre „Omul care ne trebuia”, recenzând volumul „Omul frumos” al maestrului Dan Puric.

„Mistagogia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Spaţiu şi Timp: exerciţii de lectură” este titlul studiului semnat de Alexandru Barna, cu subcapitolele: „Pentru mântuirea noastră...”, „Unire şi diferenţă”, „Unitatea spaţiului şi a timpului”, „Spaţiul şi timpul liturgic”.

Urmează studiul „Dihotomii. Trihotomii. X-hotomii” semnat de Părintele Neofit, care prezintă „repere antropologice în dinamica tradiţiei”. Autorul ne vorbeşte despre „Chipul triadic al sufletului. Sufletul şi manifestările lui. Dihotomia antropologică”, precum şi despre Transconştient şi Subconştient, abordând într-o tratare comparativă diverse teorii privind structurile antropologice.

În continuare, avem prilejul să citim în traducerea Anei Blandiana, un poem de Seamus Heaney (poet irlandez laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1995) intitulat „Diptic”.

Dora Mezdrea ne pune din nou la dispoziţie o amplă şi detaliată privire în subteranele poliţiei politice comuniste, de data aceasta referitor la „Constantin Noica în arhiva Securităţii”.

„Pot persoanele Treimii să fie numărate? Răspunsul părinţilor capadocieni” este titlul articolului semnat de Ionuţ Mărăşoiu. Subcapitole: „Limite ale acestui eseu”, „Numărarea Persoanelor Treimii implică ierarhizarea lor?”, „Respingerea semnatică a argumentului numărării”, „Respingerea teologică a argumentului numărării”.

Despre „Libertatea fiilor” ne vorbeşte părintele Dan Popovici. El arată că „libertatea este urcuşul continuu spre Dumnezeu, originea infinită şi necondiţionată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este în esenţa ei experienţă a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în acelaşi timp finită şi infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemişcată în sine, şi este infinită în mişcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate”.

Ştefan Trăuşan-Matu abordează din perspectiva inteligenţei artificiale şi totodată din perspectivă creştină raportul dintre ştiinţă şi religie, arătând că „problema limbajului natural, vorbit current de oameni, se dovedeşte esenţială în inteligenţa artificială”. Se pun în lumină limitele demersului ştiinţific în relaţie semnificativă cu caracterul dialogic al limbajului uman, a cărui origine şi a cărui taină supraraţională provin de la Cuvântul creator divin. Ca răspuns edificator în direcţia unei înţelegeri creştine, sunt amintite contribuţiile a doi gânditori din domeniile filosofiei limbajului şi respectiv teologiei mistice: Mihail Mihailovici Bahtin şi Părintele Ghelasie Gheorghe.

În continuare, avem prilejul de a urmări partea a III-a din incitantul serial cu privire la Jurnalul beethovenian semnat de Carmen Caragiu-Lasswell (cercetător, dr. estetică). Mulţumim pe această cale reprezentanţilor forului F.C.R.C. pentru permisiunea de a traduce în limba română fragmente consistente din Jurnalul filosofic al lui Beethoven.

Despre „Universalitate în sfera juridică. Norbert Rouland şi construcţia unei noi universalităţi” ne vorbeşte Marius Dumitru. Subcapitole: „Universalitate în sfera juridică”, „Norbert Rouland despre istoria şi geografia drepturilor omului şi despre construcţia unei noi universalităţi a drepturilor omului”, „În primul rând, care este locul lui Dumnezeu?”, „În al doilea rând, care este statutul rezervat dreptului minorităţilor?”, „Identificarea”, „Diferenţierea”, „Supunerea”, „Succinte constatări”.

În finalul revistei reproducem numărul 7/Decembrie, 1997, din Foaia de Practică Isihastă „Moş-Pustnicul din Carpaţi”, lucrare a Părintelui Ghelasie Gheorghe apărută în Colecţia Isihasm.

Ultima pagină a revistei este rezervată reproducerii unui Portret al Părintelui Dumitru Stăniloae, lucrare realizată de cunoscutul artist plastic Horea Paştina.